Cum cumperi un apartament în Cluj-Napoca: ce verifici la bloc, instalații și acte

 

⁂

Un apartament se judecă în trei straturi: blocul, planul și ce este ascuns în pereți. Finisajele, pe care se uită toată lumea la vizionare, sunt singurul lucru care nu contează, pentru că se schimbă.

Ca arhitecți de interior, intrăm în apartamente după ce au fost cumpărate. Vedem atunci ce nu a văzut nimeni la vizionare: peretele care nu se poate muta, coloana care blochează bucătăria, colțul care face mucegai în fiecare iarnă, tabloul electric care nu duce o plită cu inducție. Acest ghid pune în ordine verificările pe care le-am face noi înainte, plus actele și contractele fără de care nu ar trebui să plătești niciun avans.

Ghidul nu ține loc de expertiză tehnică sau de consultanță juridică. Pentru structură vorbește cu un inginer expert, iar pentru acte cu un notar.

Acesta este primul din două ghiduri. Al doilea, despre plan, mobilare și depozitare, este aici: Cum alegi un apartament în Cluj-Napoca: ce verifică un designer pe plan.

Blocul înaintea apartamentului

Cumperi o cotă dintr-o clădire, nu doar un interior. Structura, terenul și poziția în bloc decid ce poți face cu apartamentul și ce facturi vei primi de la asociație.

Structura. Întreabă în ce an a fost construit blocul și din ce. În blocurile din panouri prefabricate sau cu diafragme de beton, mulți dintre pereții interiori sunt structurali, iar planul rămâne aproape cum este. În blocurile pe cadre, cu stâlpi și grinzi, pereții dintre camere sunt de obicei de umplutură și planul se poate regândi. Diferența nu se vede cu ochiul liber: doar un specialist poate stabili ce perete are rol în structură.

Terenul. Clujul este un oraș de dealuri, iar o parte dintre cartierele noi stau pe versanți.

  • Măsurători din satelit publicate în 2020 arătau deplasări de până la 12 mm pe an în Bună Ziua și de 6–8 mm pe an pe versanții de lângă strada Republicii.

  • În 2025, viceprimarul Dan Tarcea vorbea public despre alunecări în Borhanci, Valea Chintăului și Mănăștur.

  • Planul Urbanistic General marchează zonele cu risc mediu, mare și foarte mare de alunecări. Harta este publică pe portalul GIS al Primăriei Cluj-Napoca.

La un bloc pe pantă, cere studiul geotehnic și uită-te la zidurile de sprijin, la trotuarele din jurul blocului și la fisurile de la subsol.

Etajul. Fiecare poziție are un risc al ei.

  • Ultimul etaj: tavanul spune povestea hidroizolației. Terasa este parte comună, deci reparația se plătește de toți proprietarii, după cota fiecăruia, dar apa curge la tine până se decide asociația.

  • Parterul și demisolul: umezeală din sol, mai puțină lumină, zgomot de la intrare și de la ghene.

  • Mansarda: suprafața din acte include zone în care nu poți sta în picioare. Legea locuinței exceptează mansardele de la înălțimea minimă de 2,55 m.

  • Apartamentul de colț: mai mulți pereți exteriori înseamnă mai multă lumină, dar și mai multe suprafețe reci.

Planul: ce nu se mai poate schimba

Aici sunt doar reperele de bază. Pereții liberi, ferestrele mari, depozitarea, bucătăria și dormitoarele le-am detaliat în ghidul despre cum citești planul ca un arhitect.

Un plan bun se recunoaște cu ruleta și cu busola, nu cu ochiul. Cere planul cu cote și cu nordul marcat înainte de vizionare și compară-l cu câteva repere.

Lumina. Normele de igienă cer cel puțin o oră și jumătate de soare pe zi în camerele de locuit, la solstițiul de iarnă, amintește campania Ordinului Arhitecților și InfoCons. Între blocuri apropiate, etajele de jos nu ajung mereu la acest prag. Vino la vizionare după-amiaza, iarna dacă se poate, și uită-te cât de adânc intră lumina în cameră.

Suprafețele. Legea locuinței stabilește minimuri pentru locuințele noi. Sunt praguri de jos, nu ținte, dar un apartament care nu le atinge trebuie privit cu atenție. Reperele din Legea 114/1996, Anexa 1:

  • Cameră de zi: 18 mp, la 2 și la 3 camere.

  • Dormitoare, în total: 12 mp la 2 camere, 22 mp la 3 camere.

  • Bucătărie: 5 mp la 2 camere, 5,5 mp la 3 camere.

  • Băi: 4,5 mp la 2 camere, 6,5 mp la 3 camere.

  • Spații de depozitare: 2 mp la 2 camere, 2,5 mp la 3 camere.

  • Suprafață utilă: 52 mp la 2 camere, 66 mp la 3 camere.

Aceeași anexă cere înălțime liberă de 2,55 m în camere, holuri de cel puțin 1,20 m lățime, loc pentru mașina de spălat în baie și ventilare pentru orice baie, direct sau prin coș.

Suprafața utilă, nu cea construită. Balcoanele și pereții nu intră în suprafața utilă. Compară mereu prețul pe metru pătrat util și verifică dacă suprafața din anunț este cea din cartea funciară.

Ce verificăm noi pe plan, din practica noastră:

  1. Peretele liber. Fiecare cameră are nevoie de cel puțin un perete fără ușă, fereastră sau calorifer, lung cât piesa principală: 2,4 m pentru canapea, 1,8 m plus noptiere pentru pat.

  2. Caloriferele și aerul condiționat. Stau de obicei exact pe pereții buni de mobilat. Mutarea lor este posibilă, dar se plătește.

  3. Parapetul ferestrelor. Un parapet de 90 cm permite un blat sau un birou sub geam; o fereastră până la podea, nu.

  4. Sensul ușilor. O ușă care se deschide peste locul dulapului consumă un metru pătrat din fiecare cameră.

  5. Holul. Metri plătiți la preț întreg, pe care nu locuiești. Un hol lung cu șase uși este un plan slab, oricât de mare ar fi apartamentul.

  6. Grinzile și înălțimea. O grindă aparentă limitează dulapurile până la tavan și tavanele false. Măsoară înălțimea liberă în mai multe puncte.

  7. Balconul. Sub 1,2 m adâncime nu încape o masă cu două scaune.

  8. Bucătăria deschisă. Verifică dacă are fereastră proprie. Bucătăria „trasă” în adâncimea livingului, fără contact cu fațada, este o soluție frecventă în blocurile noi din Cluj.

  9. Coloanele. Baia și bucătăria rămân aproape de coloanele de scurgere. Caută pe plan ghenele și întreabă-te ce ai vrea să muți.

Un test care nu costă nimic: desenează la scară, pe plan, patul cu 60 cm de trecere pe fiecare parte, masa de șase persoane și canapeaua. Dacă mobila nu încape pe hârtie, nu va încăpea nici în realitate.

Igrasie, condens, infiltrații: cum le deosebești

Pata de pe perete contează mai puțin decât locul în care apare. Sub același nume, „igrasie”, se ascund trei probleme diferite, cu cauze, costuri și vinovați diferiți.

Condens

  • Unde apare: colțuri de pereți exteriori, îmbinarea cu tavanul, în spatele mobilei.

  • Cum arată: puncte negre sau gri, miros închis, apare iarna.

  • Cauza: suprafață rece (punte termică) și aer umed.

  • Cât de greu se repară: la bloc, soluția reală este izolarea fațadei, care depinde de asociație.

Igrasie din sol

  • Unde apare: baza peretelui, până la 0,8–1,5 m; mai ales la parter și demisol.

  • Cum arată: tencuială care se cojește, depuneri albe de săruri, rămâne și vara.

  • Cauza: apa urcă prin zidărie.

  • Cât de greu se repară: cea mai grea; lucrare în zidărie, nu la suprafață.

Infiltrație

  • Unde apare: pată izolată, neregulată, pe orice perete sau tavan.

  • Cum arată: apare brusc după ploaie sau după o avarie; uneori pată galben-maronie.

  • Cauza: terasă, fațadă, fereastră sau țeavă.

  • Cât de greu se repară: depinde de sursă, care este adesea în afara apartamentului.

Unde te uiți la vizionare

  • Colțurile de sus ale camerelor de pe fațadă, mai ales la apartamentele de colț și la ultimul etaj.

  • Conturul ferestrelor și glaful. O fereastră nouă montată prost lasă zona din jur rece.

  • Peretele din spatele dulapurilor lipite de un perete exterior. Cere voie să te uiți în spatele lor.

  • Tavanul băii și al bucătăriei, pentru scurgeri de la vecinul de sus.

  • Pereții de lângă ghene, unde trec coloanele de apă și de scurgere.

  • Plintele și baza pereților, la parter.

Semne că problema a fost acoperită

  • un singur perete sau un singur colț zugrăvit proaspăt;

  • vopsea lucioasă, „antimucegai”, doar pe zonele reci;

  • miros de clor sau de odorizant puternic;

  • dezumidificator în debara;

  • mobilă mutată la câțiva centimetri de perete, doar pe o latură.

Trei verificări simple

  1. Atinge colțul cu dosul palmei într-o zi rece și compară-l cu mijlocul peretelui. Diferența se simte.

  2. Un termometru cu infraroșu arată o suprafață cu 3–5°C mai rece decât restul peretelui acolo unde este o punte termică.

  3. Un higrometru costă 80–150 lei. O termografie făcută de un specialist costă 800–1.500 lei și este singura care confirmă sursa.

Cine plătește. Răspunderea se împarte după loc: mucegaiul de pe peretele exterior sau de sub terasă ține de părțile comune, deci de asociație; cel de la tavanul unui etaj intermediar, de vecinul de sus; cel de lângă o fereastră etanșă, într-o casă neaerisită, de proprietar. Pentru tine, ca viitor cumpărător, concluzia este alta: o problemă care ține de asociație se repară doar când votează asociația.

Ce este în pereți: electric, apă, încălzire, ventilație

Instalațiile sunt partea cea mai scumpă a unei renovări și singura pe care nu o vezi la vizionare. Patru întrebări îți spun aproape tot.

1. Câtă putere electrică are apartamentul?

Blocurile vechi au fost gândite pentru un consum mic. Un ghid despre instalațiile din blocurile vechi indică 3–5 kW pe apartament, pe un branșament monofazat. O plită cu inducție pornită pe toate ochiurile poate cere singură 7 kW, iar un branșament monofazat nu poate depăși 9,9 kW.

Ce verifici:

  • puterea din contractul de furnizare sau din avizul tehnic de racordare;

  • tabloul: câte circuite are și dacă există protecție diferențială;

  • materialul cablurilor. Aluminiul din instalațiile vechi nu duce consumul de azi, iar legăturile dintre aluminiu și cupru se încălzesc;

  • împământarea. În multe blocuri dinainte de 1990 circuitele au două fire, nu trei.

Sporul de putere se cere la operatorul de distribuție și depinde de coloana blocului, nu doar de apartament. În practică, o renovare serioasă a unui apartament vechi include instalația electrică de la zero.

2. În ce stare sunt coloanele de apă și de scurgere?

Coloanele verticale sunt parte comună. Dacă îți refaci baia și coloana veche rămâne în perete, ai gresie nouă peste o țeavă de cincizeci de ani. Întreabă la asociație dacă au fost înlocuite și când. Dacă nu, află dacă vecinii de pe aceeași coloană sunt dispuși să o schimbe odată cu tine.

3. Cum se încălzește?

  • Centrală proprie pe gaz: vezi secțiunea următoare.

  • Termoficare: în 2022 mai erau racordate aproximativ 20.700 de apartamente, față de 84.000 în 2001. Într-un bloc în care majoritatea s-a debranșat, întreabă cum se împarte consumul și cere facturile din ultima iarnă.

  • Centrală de bloc: din ianuarie 2022, blocurile noi cu mai mult de șase apartamente din Cluj-Napoca nu mai pot avea centrale individuale pe gaz. Costul încălzirii depinde atunci de contorizare și de asociație.

4. Pe unde iese aerul?

  • Baia fără fereastră are nevoie de un coș de ventilație care funcționează. Ține o foaie de hârtie la grilă: dacă nu se lipește, nu trage.

  • Hota: află dacă există un traseu de evacuare spre exterior sau spre un coș. Fără el, rămâi cu o hotă cu recirculare.

  • Aerul condiționat: unde se pot monta unitățile exterioare și pe unde se scurge condensul. Întreabă dacă regulamentul blocului permite montajul pe fațadă.

Gazul: contor, verificări, bucătăria deschisă

Instalația de gaz are trei termene legale, iar actele lor îți spun cum a fost întreținut apartamentul. Cere-le înainte de antecontract.

  • Verificarea instalației de gaze: la cel mult 2 ani, de o firmă autorizată ANRE. Ceri fișa de verificare.

  • Revizia instalației de gaze: la cel mult 10 ani, de o firmă autorizată ANRE. Ceri fișa de revizie.

  • Centrala termică: la 2 ani, de o firmă autorizată ISCIR. Ceri livretul centralei, completat.

Revizia este obligatorie și după o pauză de folosire mai lungă de șase luni, lucru de știut la un apartament care a stat gol.

Contorul. Uită-te unde este montat, pe casa scării sau în apartament, și pe numele cui este contractul. La un bloc nou, verifică dacă există contor individual montat și contract posibil pe numele tău, nu doar „racord la gaz” în broșură.

Bucătăria deschisă spre living. Aici se întâlnesc designul și normele de gaz, iar mulți proprietari află abia la verificare.

  • Încăperile cu aparate pe gaz trebuie să aibă un volum minim: 7,5 mc pentru bucătării și 18 mc pentru alte încăperi.

  • Dacă în încăpere există aragaz sau centrală și ferestre tip termopan, este obligatoriu un detector automat care închide gazul printr-o electrovalvă. Un detector care doar sună nu este suficient.

  • Detectorul nu înlocuiește ventilația. Grilele nu se acoperă cu mobilier, iar o hotă cu recirculare nu contează drept evacuare.

  • Mutarea țevii, a robinetului, a aragazului sau a centralei se proiectează și se execută numai de o firmă autorizată ANRE. Racordul flexibil are cel mult un metru, deci aragazul nu se mută „puțin mai încolo”.

  • Dacă instalația nu este conformă, operatorul poate opri alimentarea până la remediere.

Concluzia noastră de proiectare: dacă vrei bucătărie deschisă și insulă, trecerea pe plită electrică simplifică totul, cu condiția să ai puterea electrică necesară. Cele două verificări merg împreună.

Utilități și contoare: cum este legat blocul

„Racordat la toate utilitățile” nu înseamnă nimic până nu vezi un contor și un contract. La blocurile noi, diferența dintre branșament definitiv și unul provizoriu este diferența dintre a locui și a aștepta.

La un bloc nou, întreabă pentru fiecare utilitate în parte:

  • Curent: există branșament definitiv și contor pe apartament, sau blocul este încă pe curentul de șantier al constructorului? În decembrie 2021, șapte blocuri din Florești, terminate din aprilie, riscau să rămână fără curent pentru că locuitorii depindeau de curentul provizoriu al constructorului și așteptau contoarele de luni de zile.

  • Apă și canalizare: rețea publică sau puț și bazin vidanjabil? Cine este titularul contractului cu Compania de Apă Someș? Există apometre pe fiecare apartament?

  • Gaz: contor montat și contract individual posibil din ziua predării?

  • Canalizarea pluvială a străzii: în unele zone din jurul Clujului, problema nu este blocul, ci rețeaua la care se leagă.

  • Drumul de acces: este public sau privat? Cine îl întreține și cine îl deszăpezește?

Cere să vezi facturi pe numele unor proprietari deja mutați, nu doar avize. Dacă facturile vin pe numele dezvoltatorului și se împart „după o listă”, nu ai încă un contract al tău.

La un bloc vechi:

  • Apometre: sunt montate și verificate metrologic? În lipsa lor, apa se plătește în sistem paușal.

  • „Pierderile” de apă de pe coloană: uită-te pe lista de întreținere cât reprezintă diferența dintre contorul blocului și suma apometrelor. Un procent mare înseamnă coloane vechi sau consumuri nedeclarate.

  • Repartitoare de căldură, dacă blocul este la termoficare.

  • Contractele de curent și gaz: se trec pe numele tău după cumpărare. Cere indexul contoarelor în ziua predării și trece-l în procesul-verbal.

Asociația de proprietari: ce ceri și ce citești

Asociația este vecinul tău cel mai important: decide când se repară acoperișul, coloanele și fațada și cât plătești pentru ele. În Australia sau în Marea Britanie, cumpărătorii sunt sfătuiți să citească procesele-verbale ale adunărilor de proprietari și situația fondurilor înainte de a cumpăra. La noi, notarul cere doar o adeverință, care spune mult mai puțin.

Ce cere legea la vânzare (Legea 196/2018, art. 33)

  • Vânzătorul prezintă notarului o adeverință de la asociație că este la zi cu plățile. Se dă în original, cu număr și dată, semnată de președinte și de administrator, și este valabilă 30 de zile.

  • Dacă există datorii, vânzarea se poate face doar dacă tu accepți expres, în actul autentic, să le preiei.

  • Dacă blocul nu are asociație, vânzătorul dă o declarație pe propria răspundere, însoțită de ultima factură de utilități, nu mai veche de două luni.

  • Asociația are un privilegiu legal asupra apartamentului pentru sumele neplătite.

Fondul de rulment se restituie de regulă vânzătorului, dacă actul de vânzare nu prevede altfel, deci îl vei plăti tu din nou. Fondul de reparații rămâne al blocului.

Ce ceri în plus, deși nu te obligă nimeni

  1. Ultimele trei liste de întreținere, cu una de iarnă printre ele.

  2. Procesele-verbale ale ultimelor adunări generale. Aici afli ce lucrări s-au votat, ce s-a amânat și cine se ceartă cu cine.

  3. Soldul fondului de reparații și lucrările planificate: terasă, lift, coloane, fațadă.

  4. Lista restanțierilor. Într-un bloc cu mulți datornici, lucrările comune nu se fac.

  5. Dacă blocul a fost reabilitat termic, întreabă dacă există o taxă de reabilitare de plătit în rate. În programele din București, obligația trece la noul proprietar pentru suma rămasă. Întreabă la asociație și la primărie care este situația blocului tău.

  6. Cota-parte indiviză din lista de întreținere, comparată cu cea din cartea funciară. După ea se împart toate cheltuielile comune.

La un bloc nou fără asociație

Întreabă cine administrează blocul, pe ce contract și pe numele cui vin facturile comune. Un proprietar ne povestea că, după ani în care curentul de pe casa scării rămăsese pe contorul de șantier, blocul a primit o regularizare de 15.000 de lei. Este un caz, nu o statistică, dar arată ce se poate aduna când nimeni nu răspunde de părțile comune.

Zgomotul: cum testezi izolarea fonică

Zgomotul este defectul pe care nu îl poți fotografia și pe care îl repari cel mai greu. Ordinul Arhitecților recomandă, în campania făcută cu InfoCons, câteva teste pe care le poate face oricine:

  • Vino la ore diferite: dimineața se aude traficul, seara vecinii.

  • Deschide și închide fereastra și ascultă cât se schimbă sunetul din cameră.

  • Ascultă instalațiile blocului: liftul, pompele, apa din țevi. Dacă se aud clar din dormitor, separarea este slabă.

  • La un bloc nou, întreabă dacă proiectul respectă normativul de acustică C 125/2013 și dacă s-au făcut măsurători la recepție.

  • Întreabă la asociație de reclamații vechi.

De reținut din aceeași sursă: zgomotul aerian, cum sunt vocile sau televizorul, se poate reduce din interior. Zgomotul de impact, cum sunt pașii de deasupra, se reduce doar prin alcătuirea planșeului, adică la vecinul de sus, nu la tine.

Din practica noastră: uită-te ce cameră a vecinului este lipită de dormitorul tău. Un dormitor cu perete comun cu liftul, cu ghena sau cu livingul vecinului este o problemă de plan, nu de finisaj.

Actele: ce verifici înainte să plătești un avans

Nu plăti nimic înainte să vezi un extras de carte funciară recent. Este recomandarea de bază din ghidul ANPC pentru cumpărătorii de locuințe. Restul verificărilor se leagă de el.

1. Cartea funciară

  • Proprietarul: este persoana cu care vorbești? Sunt mai mulți coproprietari sau moștenitori?

  • Suprafața și numărul de camere: coincid cu anunțul și cu realitatea?

  • Destinația: „apartament” sau „locuință”. În Cluj-Napoca se vând boxe, demisoluri și locuri de parcare prezentate ca apartamente, iar destinația lor nu poate fi schimbată.

  • Sarcinile: ipoteci, interdicții, litigii, somații.

  • Cota din teren și din părțile comune.

2. Planul din acte față de realitate

Compară releveul din documentația cadastrală cu apartamentul. Un perete lipsă, o debara desființată sau un balcon închis fără autorizație devin problema ta după cumpărare.

  • Lucrările neautorizate se pot amenda cu 1.000–100.000 lei.

  • Băncile pot refuza creditul când planul nu mai corespunde realității.

  • Legea 169/2026, aplicabilă din 25 august 2026, prevede o procedură de notificare pentru unele compartimentări nestructurale. Elementele structurale rămân în afara ei. Verifică la primărie înainte de lucrare, nu după.

3. Parcarea și boxa

Întreabă ce cumperi exact: un loc de parcare cu carte funciară proprie, pe care îl poți vinde separat, sau un drept de folosință asupra unei părți comune. Sunt două lucruri diferite, la prețuri care ar trebui să fie diferite.

4. Certificatul de performanță energetică

Este obligatoriu la vânzare. Nu te opri la literă: uită-te la consumul estimat în kWh/mp pe an și la recomandările auditorului. Pentru un apartament vechi, ele sunt lista de lucrări care te așteaptă.

5. Dacă apartamentul este în construcție

Legea 207/2025, în vigoare din 11 decembrie 2025, a schimbat regulile:

  • Convenția de rezervare durează cel mult 60 de zile, iar avansul nu poate depăși 5% din preț.

  • Promisiunea de vânzare se poate încheia doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și apartamentele sunt înscrise individual.

  • Promisiunea se semnează la notar și se notează în cartea funciară.

  • Avansurile se plătesc pe etape și intră într-un cont dedicat proiectului.

Cere și cartea tehnică a construcției. Garanția minimă pentru un bloc nou este de trei ani, iar refuzul de a arăta documentația este un semnal de alarmă.

6. Anexa de finisaje

La un apartament nou, lista de finisaje și dotări incluse în preț trebuie să fie anexă la contract, cu mărci și modele. „Finisaje premium” fără listă nu obligă pe nimeni la nimic.

Bugetul pe scurt

Calculează bugetul până în ziua mutării, nu până la notar. Tot ce ai găsit la verificările de mai sus se traduce în bani și se scade din prețul pe care ești dispus să îl oferi.

  • Preț median cerut, 2 camere: 165.000 €, adică 3.271 €/mp (14 nov. 2026).

  • Preț median cerut, 3 camere: 219.990 €, adică 3.168 €/mp (14 nov. 2026).

  • Nou față de vechi: 3.270 față de 3.117 €/mp (14 nov. 2026).

  • TVA la locuință nouă: 21% din 1 oct. 2026.

  • Amenajare completă: 600–900, 900–1.300 sau peste 1.300 €/mp (estimări ALTO, pe trei niveluri).

  • Proiect de design: 35–80 €/mp (estimări ALTO).

Prețurile sunt cele cerute în anunțuri, nu cele de tranzacție. Diferența dintre nou și vechi este de numai 5% pe metru pătrat, deci un apartament vechi care cere instalații noi, tâmplărie și recompartimentare ajunge ușor mai scump decât unul nou. Pentru 52 mp, amenajarea la nivelul eficient înseamnă între 31.200 și 46.800 €.

Ce modifică bugetul de amenajare, din practica noastră, în ordinea impactului: instalația electrică refăcută integral, înlocuirea coloanelor și a traseelor de apă, șapa și pardoselile, tâmplăria exterioară, apoi mobilierul pe comandă.

Ce iei cu tine la vizionare

O vizionare bună durează o oră, nu zece minute. Agentul se va grăbi; nu te grăbi cu el.

În geantă

  • ruletă sau telemetru laser;

  • telefon cu busolă și lanternă;

  • planul cu cote, tipărit, și un creion;

  • o foaie de hârtie pentru testul grilelor de ventilație;

  • opțional, un termometru cu infraroșu și un higrometru.

În apartament, în această ordine

  1. Orientarea fiecărei camere, cu busola.

  2. Colțurile, tavanele și spatele mobilei, pentru umezeală.

  3. Înălțimea liberă și două dimensiuni de cameră, comparate cu planul.

  4. Tabloul electric, fotografiat cu ușa deschisă.

  5. Contoarele de gaz, apă și curent, fotografiate cu index.

  6. Centrala: anul fabricației și livretul.

  7. Grilele de ventilație din baie și bucătărie.

  8. Fiecare fereastră și fiecare ușă, deschisă și închisă.

  9. Presiunea apei la robinetul cel mai îndepărtat de coloană.

  10. Zgomotul, cu ferestrele închise.

În bloc

  • subsolul: țevi, umezeală, miros;

  • casa scării și liftul;

  • avizierul asociației: lista de întreținere, restanțele, anunțurile de lucrări;

  • acoperișul sau terasa, dacă apartamentul este la ultimul etaj.

De cerut în scris după vizionare

  • extrasul de carte funciară și releveul;

  • ultimele trei liste de întreținere;

  • fișa de verificare a instalației de gaze și livretul centralei;

  • certificatul energetic;

  • contractul sau factura de curent, pentru puterea aprobată.

Când chemi un arhitect

Înainte de antecontract, când încă poți alege alt apartament. Ordinul Arhitecților recomandă celor care cumpără sau renovează să consulte un arhitect și un expert tehnic atestat pentru o analiză completă a imobilului.

O analiză făcută înainte de cumpărare răspunde la patru întrebări:

  • Încape viața ta în acest plan, cu mobila, depozitarea și obiceiurile tale?

  • Ce se poate modifica tehnic și legal, și ce rămâne cum este?

  • Ce probleme ascunse sunt probabile și cine ar trebui să le repare?

  • Cât va costa amenajarea, ca să știi cât poți oferi pe apartament?

La ALTO Design Studio, în Cluj-Napoca, lucrăm de peste 15 ani la amenajări rezidențiale. Dacă ai două apartamente pe lista scurtă, trimite-ne planurile și îți spunem ce vedem.

Întrebări frecvente

Vrei o părere înainte să semnezi?

Trimite-ne planul apartamentului înainte de antecontract. Îți spunem ce se poate schimba, ce rămâne cum este și cât ar costa amenajarea, ca să știi ce cumperi.

Citește și: Cum alegi un apartament în Cluj-Napoca: ce verifică un designer pe plan · Cât costă designul interior în România în 2026? · Cum alegi un designer de interior în Cluj-Napoca

Previous
Previous

Cum alegi un apartament în Cluj-Napoca: ce verifică un designer pe plan

Next
Next

Cum decurge implementarea unui proiect de design interior? Cele 5 faze ale șantierului